Interviu cu Ovidiu Dinescu, purtator de cuvant al “Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci”: “Proprietarii marcilor trebuie sa si le protejeze, raportat la clasele pentru care OSIM le-a eliberat certificate de marca!”

Interviu cu Ovidiu Dinescu, purtător de cuvânt al “Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci”: “Proprietarii mărcilor trebuie să și le protejeze, raportat la clasele pentru care OSIM le-a eliberat certificate de marcă!”

Vrancea Media vă prezintă astăzi un interviu cu purtătorul de cuvânt al OSIM, Ovidiu Dinescu, pentru a vă aduce la cunoștință ultimele noutăți în materia legislației ce privește mărcile, așa cum sunt ele prevăzute în Legea 84/1998 cu modificările din 2010. Citiți interviul de mai jos pentru a vă face o idee despre cum să vă înregistrați sau să vă protejați o marcă, despre “conflictul” dintre mărci și domeniile de internet, dar și alte aspecte interesante prezentate de către Ovidiu Dinescu!

Reporter: Ce a adus noua lege din 2010 care a modificat Legea 84 / 1998 privind mărcile și indicațiile geografice?

Ovidiu Dinescu: “În legătură cu legea nouă se poate spune că a însemnat o revoluție. Pentru mai multe motive. În primul rând, prin legea nouă noi ne aliniem complet la legislația europeană în domeniu, prin faptul că renunțăm la examinarea din oficiu a motivelor relative de refuz, respectiv la examinarea drepturilor anterioare.

Sigur că se poate face o discuție despre acest aspect și anume… dacă nu mai examinăm din oficiu drepturile anterioare înseamnă că poate fi, practic, depusă la înregistrare orice marcă. Ceea ce e adevărat. De aici rezultă necesitatea ca titularul dreptului anterior să-și supravegheze proprietatea și-n felul acesta să depună o opoziție astfel încât să nu se poată strecura o cerere care ar contraveni unui drept anterior de marcă, de nume, de nume comercial, de drept de autor, drept design industrial sau orice alt drept anterior.

Reporter: Cât timp are la dispoziție o persoană pentru a face o opoziție?

Ovidiu Dinescu: Două luni de zile. Practic, sunt două luni pentru depunerea opoziției, din momentul publicării cererii privind înregistrarea mărcii. Și ajungem aici la un alt aspect important. Legea actuală prevede publicarea cererii într-un termen de 7 zile de la data depunerii ei cu condiția constituirii depozitului reglementar.

Asta înseamnă că cererea trebuie depusă însoțită de reprezentarea mărcii, de taxele de înregistrare și publicare și toate datele cu privire la solicitant, etc.. Odată constituit depozitul, se publică, și în momentul în care s-a publicat din acel moment curge termenul de opoziție de două luni de zile, timp în care titularii drepturilor anterioare se pot sesiza și pot depune opoziție, contra unei taxe.

Același termen de două luni este dedicat și observațiilor, ceea ce înseamnă că persoane interesate pot să sesizeze OSIM, de data aceasta gratuit, cu privire la încălcarea unor prevederi legale referitoare la motivele absolute de refuz. Observațiile se depun pe articolul 5 din Legea 84/1998, iar opozițiile în baza articolului 6 din Legea 84/1998.

Reporter: Ați avut parte de nemulțumiri semnalate de terți după adoptarea noilor prevederi? Schimbările din lege i-au nemulțumit pe cei care încercau sau încearcă să-și înregistreze o marcă?

Ovidiu Dinescu: Sigur, ca orice lege nouă până intră pe făgașul normal creează confuzii. Au trecut 7 luni de la intrarea legii în vigoare și noi credem că lucrurile se așează pe un făgaș normal. Nu cred să înregistrăm o ostilitate din partea terților cu privire la această nouă lege.

Reporter: Dar cu privire la modalitatea sau politica de înregistrare a mărcilor au apărut modificări sau mărcile se înregistrează ca și până acum? Vă dau un exemplu: este clar că un cuvânt ca România nu poate fi înregistrat și nici un alt cuvânt uzual. Însă o combinație între două astfel de cuvinte poate fi înregistrată?

Ovidiu Dinescu: Din punctul ăsta de vedere nu s-au produs modificări. Articolele 5 și 6 din lege, care reglementează modalitatea în care se poate înregistra o marcă, sunt ca și până acum. Iar modificări substanțiale în noua lege care să ducă la răsturnări de situație nu s-au produs.

Deci genericele, cum ar fi cuvântul România, nu se pot înregistra decât, eventual, cu disclaimer, numele de localități la fel… (n. r. – adică nu ești singurul care poate folosi acel cuvânt și ai protecție doar pe expresia întreagă înregistrată ca marcă, nu și pe acel cuvânt pe care ai disclaimer. Exemplu: „România, țara sufletului meu romantic” ).

Reporter: Iar cu privire la combinațiile dintre cuvintele generice ce ne puteți spune?

Ovidiu Dinescu: „E greu să ne pronunțăm la modul general pentru că marca se judecă la modul individual. Probabil și în legătură cu un element grafic alăturat. E greu să spunem că aceasta se acceptă, iar aceasta nu se acceptă. Dar nu sunt schimbări majore în noua lege din punctul ăsta de vedere.

Reporter: În ce condiții, totuși, un singur cuvânt generic, uzual, de exemplu, INFO, se poate înregistra?

Ovidiu Dinescu: Să vă răspund la această chestiune. Ca marcă verbală, adică simplă, este exclus. Dacă INFO este atașat unui element grafic deosebit este posibilă o obținere de înregistrare a mărcii combinate cu disclaimer pe cuvântul INFO. Adică marca se publică așa cum este ea, dar titularul n-o să poată invoca niciodată un drept exclusiv asupra cuvântului INFO. Și atunci o altă persoană interesată poate să vină cu același cuvânt INFO, cu un alt element grafic adiacent și să-și înregistreze altă marcă.

Însă, iarăși trebuie făcută o discuție pentru că termenul generic este generic pentru un domeniu și poate fi fantezist pentru un alt domeniu. Nu văd de ce n-am putea înregistra o marcă INFO pentru schiuri sau… lactate! De asta vă spun că este greu de vorbit la modul general în ceea ce privește admisibilitatea unor mărci.

Reporter: Au apărut în ultimii ani mai multe probleme privind înregistrările de domenii pe internet. Există posibilitatea ca pe viitor să colaborați cu Institutul de Cercetare Informatică și Dezvoltare (ICI – ROTLD) pentru a se evita o serie de probleme ce pot apărea, câtă vreme cineva își poate înregistra un nume pe .ro iar înregistrarea se face automat, dacă domeniul este liber? Poate că n-ar strica dacă înaintea înregistrării pe .ro a unui domeniu, să zicem www.gogoasafantastica.ro ICI – ROTLD să verifice la OSIM dacă gogoasa fantastica este marca inregistrata.

Ovidiu Dinescu: Vedeți dvs…. Convenția de la Paris este cea care guvernează ansamblul… Este, dacă vreți, vârful piramidei… numele de domeniu este o noțiune mult mai nouă. Este numele comercial indus în aceasta sferă a proprietății industriale. Avem o colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la această interfață între marcă și nume comercial.

Problema noastră este că fiecare are legea lui și atunci colaborarea merge doar până la un punct. Cu înregistrarea numelor de domeniu, după știința mea, nu s-a purtat nici o discuție cu privire la o eventuală colaborare la maniera să se ajungă ca, din oficiu, să se ia o anumită atitudine cu privire la un anumit nume de marcă relativ la un nume de domeniu deja înregistrat.

Având în vedere ceea ce vă spuneam mai devreme înțelegeți acum de ce s-a renunțat la examinarea din oficiu a motivelor relative de refuz. Tocmai din acest motiv. Dacă există o cerere de marcă care încalcă un nume de domeniu deja înregistrat titularul numelui de domeniu se poate sesiza și depune opoziție.

Reporter: Chiar dacă nu are marcă înregistrată pentru acel domeniu sau pentru acea denumire…

Ovidiu Dinescu: Chiar dacă. Nu numai dreptul de marcă este posibil a fi utilizat în cazul unei opoziții. Orice drept anterior înregistrat se poate opune la înregistrarea unei mărci. Chiar dacă nu este marcă înregistrată!

S-ar putea reține următoarea condiție: să permită, în baza reglementărilor prin care a obținut dreptul respectiv, să interzică terților utilizarea. Asta ar fi o condiție pentru dreptul care s-ar invoca într-o opoziție. Dacă dreptul anterior permite interzicerea utilizării lui de către terțe persoane atunci nu văd de ce nu ar putea fi folosit în opoziție, dar în corelație cu produsele și serviciile pentru care a fost depusă cererea de înregistrare a mărcii la care se face opoziție.

Reporter: Dreptul anterior se referă, așadar, la existența unei reglementări în ceea ce privește înregistrarea unui domeniu pe internet (.ro), operațiune care, evident, este legală și se supune unor reguli! Ce facem cu situațiile în care cineva folosește denumirea unui domeniu de internet într-o marcă, îi atașează un element figurativ și utilizează produsul într-un domeniu identic în care activează altcineva?

Ovidiu Dinescu: Este o chestiune sensibilă și discutabilă. Apropo de invocarea unui drept anterior în opoziție, trebuie să vedem ce și pentru ce… pentru că marca se înregistrează pentru o anumită categorie de produse sau servicii și atunci dreptul anterior chiar dacă este identic cu marca din cererea pe care o discutăm trebuie să mai îndeplinească o condiție… Adică să afecteze aceeași categorie de produse sau servicii și atunci într-adevăr poate fi considerată opozabilă.

Reporter: Construcțiile www și .ro nu pot fi înregistrate pentru că nu pot fi antamate de o singură persoană. Dacă își face cineva un site, să zicem www.x.ro este indicat să și-l înregistreze la OSIM? Trebuie să-și înregistreze acel x la OSIM sau construcția x.ro ori www.x.ro?

Ovidiu Dinescu: Chestiunea este următoarea: noi nu putem interzice depunerea de cereri pe această construcție cu www și .ro sau .net. Elementul distinctiv din marcă pentru care se obține dreptul exclusiv este cel cuprins între cele două extensii, iar acel element distinctiv este grevat de toate celelalte condiții care se aplică tuturor cererilor de marcă.

Dacă la o marcă verbală obișnuită se poate lua în considerare și maniera de scriere, pentru construcții în genul numelor de domenii e mai greu pentru că această construcție se face în ideea trimiterii la servicii de internet, iar cu toții știm că internetul funcționează pe niște grafii standard.

Pe de altă parte nimic nu-mi sugerează imposibilitatea utilizării mărcii de tipul acesta cu o grafie specială. Pentru că spre exemplu www.ceva.ro este un semn care permite reprezentarea grafică și poate fi utilizat pentru o serie de produse sau servicii care, judecând-o într-un anumit raport, să fie totalmente fantezistă în raport cu internetul.

Reporter: Au existat pe rolul OSIM cazuri de denumiri arhicunoscute, însă neînregistrate, cum ar fi titluri utilizate la publicarea unor cărți, edituri, etc. OSIM a precizat la un moment dat că nu este suficientă invocarea notorietății, ci și dovedirea acesteia de către deținătorul legitim, dacă există un deținător legitim. Ne puteți spune cum vedeți dvs. o solicitare de înregistrare marcă a unei expresii foarte cunoscute, însă incorect formulată din punct de vedere gramatical? „Așa vrea mușchii mei”, de exemplu !

Ovidiu Dinescu: Este o întrebare dificilă pentru că o marcă trebuie întotdeauna judecată în raport cu categoria de produse sau servicii pentru care se dorește înregistrarea și în conformitate cu prevederile legale care impun mărcii unele condiții destul de stricte.

Reporter: Să spunem că o persoană solicită să înregistreze un titlu de ziar la OSIM! Să zicem ziarul Y, pe clasele 16 – tipărituri, hârtie, 35 – publicitate, 9 – fotografie, 39 transport, 41 educație, dar nu face și pe 38 – Telecomunicații, internet. Are protecție pentru internet ziarul respectiv?

Ovidiu Dinescu: Noi discutăm despre un simbol, o marcă înregistrată, în raport cu niște produse și servicii. Nu se poate extinde marca înregistrată la domeniul de internet automat.

Reporter: Revin și reformulez. Să zicem că un ziar denumit ZiarulY înregistrează marca respectivă pentru clasele enunțate mai sus, dar nu și pe clasa 38 – telecomunicații, internet, pentru ZiarulY.ro. Cum vedeți această situație?

Ovidiu Dinescu: În cadrul procedurii de examinare noi nu ne substituim niciodată solicitantului pentru simplul motiv că nu avem de unde ști ce strategie de marcă dorește să dezvolte. Înregistrarea unei mărci nu se face de dragul de a se face, iat înregistrarea unei mărci nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție.

Reporter: Cum a evoluat numărul de cereri depuse de persoanele fizice și juridice în ultimele luni?

Ovidiu Dinescu: În ultimele luni ale anului trecut numărul de cereri înregistrate a fost mai mare decât în perioada similară a lui 2009. Per total, însă, OSIM a înregistrat o scădere ușoară a numărului de cereri de înregistrare de mărci în 2010.

Reporter: Este posibil să asistăm la creșterea tarifelor pentru înregistrarea mărcilor?

Ovidiu Dinescu: Exclus. OSIM nu va crește taxele pentru înregistrarea mărcilor. Dimpotrivă, am solicitat și promovat o ordonanță prin care am cerut să ne raportăm în continuare la valoarea de 3,6 lei pentru un euro, deși de la 1 ianuarie ar fi trebuit să luăm în calcul o valoare de peste 4 lei. Timp de un an de zile ne vom raporta tot la 3,6 lei pentru un euro la operațiunile de înregistrare mărci. Așadar, OSIM nu are în vedere o creștere a taxelor!

Reporter: Este implicat OSIM în multe procese privind disputele pentru unele mărci?

Ovidiu Dinescu: Nu există un număr mare de procese. Oricum, apelarea la instanțe nu este un lucru ieșit din comun. Până la urmă, este o etapă prin care se pot clarifica definitiv și irevocabil aspecte de care unele persoane nu au fost mulțumite în materie de înregistrare sau neînregistrare de mărci.

Sursa: http://www.vranceamedia.ro/archives/46731